Ciupercile – aliment sanatos

Acest articol constituie mai mult o provocare de a demonstra ca ciupercile sunt un aliment sanatos si nu merita sa fie eliminate din dieta copiilor sau din meniurile gradinitelor.

Ciupercile sunt de cele mai multe ori considerate legume sau ierburi vindecatoare, insa ele fac parte din categoria fungilor, saprofite, fara clorofila. Desi se cunosc in jur de 40.000 de specii de ciuperci, bineinteles ca nu toate sunt si comestibile, unele dintre ele fiind foarte toxice consumului uman. Totusi, chiar si din aceste ciuperci toxice se extrag substante care sunt folosite in lupta cu diverse tipuri de cancer. Insa noi vom vorbi in special despre ciupercile comestibile si in special despre ciupercile pe care le putem gasi cu usurinta si prin magazinele romanesti.

Beneficiile pentru sanatate aduse de ciuperci

Ciupercile sunt cunoscute mai ales in randurile vegetarienilor sau ale persoanelor care tin post, pentru proteinele continute. Desi cantitatea de proteine nu este in realitate foarte mare este totusi o portie buna pentru un aliment non animal si aduce un plus in dieta fara problemele asociate leguminoaselor, cunoscute si ele ca avand proteine (fasole, naut, linte). Datorita continutului de proteine si a texturii sunt denumite si „carne vegetala”.

Ciupercile contin 80% apa, care in mare parte iese atunci cand sunt preparate termic. E bine de stiut pentru a nu adauga apa in plus atunci cand nu este cazul.

Ciupercile contin fibre. Am discutat despre fibre in alt articol in care spuneam ca o dieta bazata pe fibre nu e recomandata. Bazata pe fibre nu, insa care sa contina si fibre bune, da. Cand vorbim despre fibre bune ne gandim in general la cele din spanac si alte legume, ciuperci si nu la fibrele din cereale, care irita tubul digestiv

Ciupercile contin in proportii variabile in functie de specie: potasiu, fosfor, cupru, seleniu, zinc, vitamina D, vitamine din complexul B, fier, calciu. Sunt singurele elemente non animale care contin vitamina D, atat de importanta pentru sanatatea si dezvoltarea aromnioasa a organismului uman. Anumite alge contin doar un precursor al vitaminei D.

Diverse studii si articole de specialitate arata ca ciupercile pot fi de ajutor in: cancer de prostata si cancer de san, colesterol ridicat, diabet, probleme de imunitate, etc.

Beta glucanii din ciuperci sunt folositi si studiati in Asia de multa vreme, dar si in laboratoare din Europa si SUA. Beta glucanii sustin functionarea sistemului imunitar si ajuta in combaterea tumorilor. Mai mult, previn alterarea ADN-ului, o problema atat de actuala datorata factorilor de mediu cu care traim. Beta glucanii activeaza citokinele si leucocitele impotriva infectiilor si macrofagele, bacteriofagele impotriva tumorilor si agentilor patogeni. Beta glucanii sunt studiati in continuare pentru a gasi noi aplicatii pentru probleme de sanatate – una dintre ele este expunerea la radiatii, unde se pare ca acestia ofera protectie.

Ciupercile inhiba aromataza, o enzima implicata in productia de estrogen. Acest aspect este de ajutor mai ales sportivilor, dar si oamenilor normali, expusi tot mai mult la forme artificiale de estrogeni, xenoestrogeni.

Ciupercile contin ergotioneina – un antioxidant puternic ce previne stresul oxidativ. Anumite ciuperci contin eritadenina, un compus ce reduce colesterolul din sange.

Ciupercile (chiar si banalele ciuperci albe) contin factori antibiotici naturali, ce pot lupta impotriva infectiilor.

Ciupercile contin N-acetilglucozamina, un derivat al glucozei (continuta in chitina; ciupercile au chitina, nu celuloza cum au plantele; ele au celulaza – enzime care descompun celuloza),  cu rol in reparare celulara, protectia intestinelor si a stomacului si cu beneficii in scleroza multipla.

Tipuri de ciuperci si beneficii

Ciupercile sunt consumate de mii de ani. In cultura asiatica ele ocupa un loc fruntas in alimentatie si tratament. Mai jos cateva utilitati sa le spunem traditionale ale unor ciuperci care se gasesc de cumparat si la noi in tara.

Ciupercile albe, brune, champignon (Agaricus bisporus) – anticancer, antitumoral.

Ghebele (Armillaria mellea) – imbunatatesc acuitatea vizuala, reduc simptomele hipertensiunii renale, reduc neurastenia, previn infectii respiratorii si ale tractului digestiv, etc.

Hribii (Boletus edulis) – inhiba tumorile

Pleurotus  (Pleurotus ostreatus) – intarirea sistemului circulator, relaxarea tendoanelor, inhiba tumorile; folosite in China si Japonia ca delicatese, dar si ca alimente -medicamente pentru lumbago.

Roscov, rascov sau burete iute (Lactarius deliciosus) – proprietati antibacteriene si antifungice

Galbiori (Cantharellus cibarius) – imbunatatesc vederea, previn infectiile respiratorii

Shiitake (se gasesc si la noi sub forma uscata si pot fi incluse in retete culinare sau sub forma de suplimente nutritive)  – modulator imunitare, antiviral, inhiba tumorile

Maitake (se gaseste in suplimente alimentare) – lupta cu infectiile, inhiba tumorile

Aici gasiti retete cu ciuperci.

Atentie! Consumati doar ciuperi din sursa sigura, deoarece multe ciuperci pot fi foarte toxice si chiar mortale. Daca nu va pricepeti la ciuperci, cel mai bine este sa le cumparati gata ambalate.

Lasand beneficiile ciupercilor la o parte, am sa justific si motivul pentru care am tinut sa scriu acest articol si aveti mai jos argumente:

Voi lua pe rand afirmatiile prezente in acele comentarii:

1) „Ciupercile sunt compuse in mare parte din celuloza” – nu, ciupercile contin chitina si enzime (celulaze) care descompun celuloza. Celuloza este specifica plantelor, nu fungilor. Exista si ciuperci cu celuloza in cantitati nesemnificative, insa nu sunt comestibile.

2) „sunt greu digerabile” – sunt mai greu  digerabile in forma cruda, dar ele contin 80 % apa, iar prin preparare termica devin usor de procesat de catre sistemul digestiv.  In general cei care spun ca ar fi greu digerabile se refera la celuloza, dar ciupercile sunt fungi si nu contin celuloza.

3) „aparatul digestiv al copiilor nu e pregatit pentru ele inaintea varstei de 3 ani, ciupercile de padure sunt chiar mai periculoase (am vazut acolo o reteta cu ghebe) sunt toxice de-a dreptul daca nu sunt preparate suficient” – Sunt destule informatii care arata siguranta introducerii ciupercilor in alimentatia copiilor inca de la 8 luni. Aparatul digestiv este suficient pregatit pentru ele. Ciupercile de padure au o aroma mai puternica si pot (nu e o regula) fi refuzate de copil, aceasta fiind cam singura problema cu ele. Cred ca toata lumea prepara suficient ciupercile de padure pentru ca altfel sunt tari si greu de mancat. Oricum asta nu are legatura cu ciuperca in sine ca aliment sanatos.

4) Nu, eu nu am facut comparatie intre prajitura si ciuperca. Am facut referire la meniul de gradinite din care Adi la sfatul nutritionistilor („e vorba despre studii de nutritie si de niste date avizate de nutritionisti, de oameni care studiaza caracteristicile fiecarui aliment in parte… Anul trecut am elaborat meniuri de gradinite, nu am pus ciuperci in meniuri tocmai pentru ca nu-s potrivite„) a scos ciupercile, dar a lasat alti factori care pot fi considerati agresivi si nesanatosi (cereale cu gluten, zahar). De acolo si mentiunea mea cu prajitura. Desigur, prajiturile pot fi facute si intr-un mod mai sanatos, asa cum facem si noi pe site si cum a incercat si Adi.

5) Articolul si afirmatiile mele nu sunt in vreun fel un atac la adresa lui Adi Hadean si nici vreo incercare de a-l convinge sa ma puna in blogroll (bebster.ro a fost propus acolo de altcineva), ci constituie „apararea” mea la afirmatiile facute despre ciuperci si faptul ca noi pe site avem retete cu ciuperci. Este de apreciat insa ca a incercat sa mai scoata din alimentele nocive din alimentatia copiilor si speram ca datele oferite sunt suficiente pentru a-si schimba parerea pe care a dobandit-o despre ciuperci. Asa cum spunea si el in comentarii „argumentatia civilizata nu ar trebui sa jigneasca pe nimeni, poate doar sa duca la un progres„.

Referinte:

Mushrooms as functional foods – Peter Cheung

Adaptogens – David Winston, Steven Maimes

Mushrooms for health and longevity – Ken Babel

Prescription for natural Cures – James Balch, Mark Stengler

Beta glucans – Vaclav Vetvicka

J. of Nutrition, 1995 – Shizuoka University, Japan – Hypocholesterolemic action of eritadenine

Molecular Nutrition Food Res. 2010 – Department of Human Biology, Nutrition and Toxicology Institute Maastricht-  Mushroom-derived beta-glucan-rich polysaccharide extracts on nitric oxide

Nutritiondata.com

J. Med. Food. 2012 – Macrophage Immunomodulating and Antitumor Activities of Polysaccharides Isolated from Agaricus bisporus White Button Mushrooms.

Nourishing Traditions – Sally Fallon

Noutrition and Cancer, 2010 – National Cancer Center, Korea – Dietary mushroom intake and the risk of breast cancer based on hormone receptor status.

Mercola.com