Obezitatea este o boala incurabila. Asa se spune. Apoi ti se propun diverse metode pentru tratarea acestei boli. De la dieta si suplimente pana la baloane si chiar taierea stomacului. Cei care lucreaza in domeniul nutritiei si sportului cerceteaza cauze, propun solutii, gandesc planuri de implementare, de schimbare a vietii si obiceiurilor alimentare. Cand toate dau gres apare medicatia. Cand si medicatia da gres ramane doar chirurgia. Omului care nu se mai poate opri din mancat i se reduce capacitatea de a manca(dimensiunea stomacului) si de a asimila alimente(eliminarea unor zone din intestin).
Ce inseamna obezitatea?
Tehnic, obezitatea inseamna un indice al masei corporale mai mare de 30. Alte masuratori tin seama de perimetrul taliei. Din punctul meu de vedere, o masuratoare semnificativa este doar procentul de grasime din corp, fie el masurat doar aproximativ. Obezitatea este caracterizata de rezerve atat de mari de grasime incat afecteaza sanatatea si calitatea vietii.
Cauzele probabile ale obezitatii sunt la intersectia intre genetic, psihic, alimentatie, mod de viata. Mai rar sunt cauze hormonale, medicamentoase sau accidentale. Eu le-as pune chiar in aceasta ordine. La obezi predispozitia genetica a fost pusa in evidenta in ultimii ani, cu o probabilitate de 1 din 6. Adica 1 din 6 oameni poseda o „gena a obezitatii”, fiind predispusi, daca apar si alti factori, la a deveni obezi. E greu de separat care sunt cauzele, efectele sau daca avem de a face cu mai multe cercuri vicioase care se intrepatrund. Obezitatea este fara indoiala un efect al supraalimentatiei, dar poate deveni si cauza pentru alte boli la randul ei.
Avand un complex de cauze, obezitatea este greu de pus in seama uneia singure. La fel si „tratamentul”, necesita o abordare complexa. Aceasta abordare ar trebui stabilita de o echipa si ar trebui sa tina cont de caracteristicile individuale si mai putin de teorii sau solutii „standard”.
Metode de abordare
Dieta- cu cat este mai dura si slabirea mai rapida cu atat induce o reactie violenta de ingrasare ulterioara. Dietele restrictive, de infometare, alternate cu perioade cand omul pretinde ca „mananca normal” sunt un element comun al majoritatii persoanelor obeze. Obiectivele nerealiste, graba, lipsa unui program pe termen lung si acumularea frustrarilor(puse pe seama lipsei de „vointa”) au un efect de bumerang, inducand o crestere in greutate chiar mai mare decat valoarea initiala. Arareori dieta este insotita de un program de antrenament, in special pentru ca modul de viata care a condus la obezitate nu permite practicarea sportului(lipsa de timp, diverse afectiuni, lipsa unui program adecvat, lipsa unui antrenor/motivator).
Metodele medicamentoase dau gres pentru ca altereaza chimia cerebrala(echilibrul neurotransmitatorilor) si nu sunt insotite de o dieta si un program de antrenament care sa asigure si arderea grasimilor acumulate. Malnutritia este un lucru obisnuit si genereaza efecte negative in cascada. Medicamentele care taie pofta de mancare sau blocheaza asimilarea grasimilor au si efecte secundare care se suprapun cu bolile asociate cu obezitatea(afecteaza aparatul cardiovascular, psihicul, imunitatea). Cand medicamente sunt intrerute, cei mai multi revin la vechile obiceiuri alimentare, se ingrasa la loc si chiar peste.
Metodele chirurgicale sunt graduale: balonul gastric(introducerea unui obiect in stomac pentru a crea senzatia de „plin”), inelul gastric(strangularea stomacului cu ajutorul unui inel reglabil, pentru reducerea volumului stomacului), gastric sleeve(taierea unei parti a stomacului, cu efect dublu: reducerea volumului si eliminarea unor zone care secreta hormoni generatori de foame) si gastric bypass(reducerea volumului dublata de reducerea zonei in care se asimileaza nutrientii). Chiar si cu 20% din stomac si cateva zeci de centimetri din intestin eliminate exista cazuri in care procesul de slabire se blocheaza rapid pentru ca ramane factorul psihologic: pacientul gaseste solutii pentru a compensa cu alimente sub forme lichide sau usor asimilabile.
Rezultate pe termen lung in cazul obezitatii sunt in favoarea interventiilor chirurgicale. Dietele si metodele „de bun simt” functioneaza la cei care au doar cateva kilograme in plus, fiind in rest echilibrati din punct de vedere emotional. Desi posibil, succesul dietelor si sportului in obezitatea morbida este o raritate. O echipa interdisciplinara(nutritionist, antrenor, psiholog, endocrinolog etc.) ar costa foarte mult si ar avea nevoie de o perioada lunga de timp(in care pot interveni factorii agravanti). O persoana deja obeza care incearca sa slabeasca pe cont propriu sfarseste, de obicei, in efectul yo-yo pana cand nu prea mai e nimic de facut.
Morala: prevenirea este cel mai important aspect al problemei. Educatia inca din copilarie privind alimentele sanatoase si sportul. In opinia mea, cand se ajunge la zeci de kilograme „in plus” este deja prea tarziu, prea costisitor si prea putin probabil sa obtinem rezultate, mai ales ca dorinta obezilor de a slabi e manifestata cu precadere la nivel declarativ, ei actionand in sens contrar, la vedere sau pe ascuns. O schimbare atat de mare a unei persoane este un fapt foarte rar, o exceptie, nicidecum o regula.
In tarile civilizate tratamentul chirurgical al obezitatii este considerat parte din tratamentul unei boli ca oricare alta si este acoperit de asigurarile de sanatate. Adica statul sau companiile de asigurari platesc pentru operatie, pentru ca obezitatea morbida este considerata o boala incurabila prin metode nutritionale sau medicamentoase.
Si eu ma confrunt cu o astfel de problema. de la sarbatorile de iarna, m-am ingrasat 3 kg ( si ptr ca sunt mica de inaltime, 1.62 cm mi s-au pus la picioare si solduri )si nu mai reusesc sa le dau jos. Am facut kangoo jumps de 3 ori pe saptamana, am grija ce mananc, am fost chiar si la masaje starvac cu impachetari – parafango…si nimic! Nu mai stiu ce sa mai fac?. Am citit de diverse site-uri ca daca iau inainte de antrenament L- carnitina slabesc?. Si ma gandeam ca poate sa iau si sa ma apuc de alergat pe banda ( am inteles ca ajuta sa slabesc la picioare) Ce ziceti?..Poate ma ajutati cu un sfat. Am vazut ca acordati consiliere contra cost, poate afisati niste marje de preturi, asa ca sa-mi fac o idee. Multumesc frumos.
Sfatul meu este sa dai click pe butonul „Slabire” din meniul de sus, apoi sa citesti cu atentie toate articolele, iar dupa ce termini si aceasta parte, sa iti faci un jurnal pe forum.
Acum 12 ani din cauza ca eram foarte slab si nu mancam mai nimic in fiecare zi parinti mei sau hotarat sa imi cumpere pastile cu ajutorul caruia ma faceau sa mananc si chiar foarte mult iar la varsta de 13-14 ani am ajuns sa am greutatea de 98 de kilograme insa cu sporturi si infometare am reusit sa ajung la 86 insa cu o pauza de sport am ajuns dinou la 90-92 pana la varsta de 17.
La varsta de 17 ani am hotarat sa fac sport zilnic cu greutati acasa si cu bicicleta medicinala,nu trece o zi fara sa fac sport si in 3 luni am slabit cam 8-9 kilograme.Tin o dieta cu lapte si cereale fitnes si mananc cam de doua ori pe zi si mai sunt zile in care mai manac si carne de pui slaba.
In ultimul timp am observat ca nu prea mai dau jos deloc si nu am schimbat mai nimic din regimul alimentar si sport fac lafel ca inainte si ma intrebam daca e din cauza corpului meu ce incearca sa mentina grasimile in interior?
E din cauza ca mananci alimente care nu sunt indicate. Uite un exemplu de lista de alimente care ti-ar folosi mai mult: http://www.getfit.ro/slabire/regim-slabire/lista-cu-alimente-pentru-slabire.html
Aceasta zona este pentru discutii despre articol si nu pentru intrebari personale. Poti pune intrebari in jurnalul tau de pe forum si ceilalti membri iti pot da o mana de ajutor in masura in care te documentezi putin si nu vii cu intrebarea „de ce nu slabesc daca mananc cereale cu lapte?”.
Articolul lui Cristian descrie perfect realitatea. Trebuie actionat asupra combinatiei de factori care duce la obezitate, nu doar asupra unuia din ei. Acum 5 minute am terminat o discutie cu taica-miu, in care incercam sa ii explic ca de fiecare data cand ii da fiica-mii un ou de ciocolata, poate sa scrie pe el cianura … pentru ca efectele in timp sunt aceleasi. Problema vine intr-adevar din copilarie, cand rudele ne tin sub un tir de pilde de genul „mananca tot din farfurie, ca altfel se supara Doamne Doamne”, „daca lasi in farfurie nu mai vine Mos Craciun”, „am dat bani pe mancare si nu vreau sa aruncam la gunoi” etc.
Eu am 35 de ani, 1,72 si pendulez intre 78 – 85 de kilograme. Viata agitata, doi copii mici, servici, alergatura, nu imi permit sa ma duc la sala. Asta nu ma impiedica sa reusesc sa rup o ora la 3-4 zile si sa fac antrenament in bucatarie. Nu ai aparate? Faci exercitii cu greutatea corpului: flotari, abdomene, genuflexiuni. Un stepper are loc sub orice pat. Da, e greu. Da, motivatia tinde sa dispara cand vezi ca rezultatele nu se imbunatatesc sau ca ai o perioada de pauza. Realitatea este ca suntem toti pe cont propriu. Nimeni nu sta dupa tine sa iti spuna ce sa faci si cand sa faci. Pui mana si citesti, intrebi in stanga in dreapta, e viata ta si esti singurul responsabil pentru ea. E simplu sa dam vina pe parinti, pe colegi, pe societate, pe fast food-uri etc.
Operatia este o procedura radicala, care nu actioneaza asupra factorului psihologic. Chirurgul isi face treaba si iti da hartia ca te-a rezolvat. Tu pleci fericit acasa, in primele luni mananci putin pentru ca nici nu poti sa bagi prea mult si orice inghiti simti ca ti se opreste in gat. Dupa cateva luni constati ca poti sa mananci iar. Asa ca bagi la greu, pentru ca factorul psihologic e tot acolo. In 2 ani esti la loc la 115 kile si te programezi la o noua operatie.
Omul a trait sute de mii de ani mancand 90% legume si din cand in cand carne (cand reusea sa vaneze). Zaharul si-l lua din fructe, apoi din miere. Acum vrem sa avem un fizic frumos mancand ciocolata, hamburgeri, jelibon si coca cola, totul stand la volanul masinii. Ceva nu se pupa, nu credeti?
Cristian, iti multumesc pentru munca pe care o faci.
ca sa scap de sarbatorile astea mi-am facut o oala mare de varza calita si ma gandesc ca mananc sarmale hahaa stiu ca varza nu ingrasa
Cred ca mai bine te bucuri de bunatati cu masura.
Diana, mai bine mancai doua sarmale. Varza calita este grea atat pentru stomac – pentru ca este prajita practic, cat si pentru ficat. Calitul este cea mai distructiva metoda de a gati varza, care este sanatoasa intr-adevar insa cand o consumi intr-o stare cat mai apropiata de cea naturala – eu o prefer cruda in salate.
felicitari pt acest sait foarte frumos facut
multumesc frumos de raspun. da am citit chiar nu e de joaca ,acum dupa acest regim cam pe ce alimente trebuie sa merg ca sa nu ma ingras eventual sa mai slabesc ?
Tin o cura de slabire in care mananc foarte multa carne si am slabit in 2 luni cam 5 kg carnea in exces dauneaza organismului?
Da, excesul de carne e daunator.
http://www.cristianmargarit.ro/2009/01/dieta/excesul-de-proteine
http://www.cristianmargarit.ro/2010/08/dieta/iti-meriti-friptura
Cristina, scuza-ma insa tu te lamentezi. Ai vorbit de diete, dietele nu sunt deloc potrivite mai ales daca ai o problema genetica. Regimul este solutia, si nu un regi pe termen scurt ci un regim de viata. Aici sunt total pe aceeasi lungime de unda cu Cristian. Apoi, acest regim de viata nu consta in excluderea sucurilor si fara mancat la fast food pentru ca fast food iti poti face si acasa preparand pui shanghai spre exemplu sai chiftele sau sarmale si asa mai departe.
Solutia ar fi sa incepi s afaci miscare – gradual din ce in ce mai multa si sa iti controlezi regimul strict. Un abonament la sala ajuta foarte mult mai ales cand mergi acolo si vezi oameni sanatosi care vin numai pentru a s eintretine – nu stiu cum esti tu insa pe mine ma motiveaza foarte mult lucrul asta. Vreau si eu sa ajung acolo, sa ma duc la sala numai pentru a ma intretine. So, daca vrei sa revii fara operatie – se poate si asa sa stii ! – apeleaza la Cristian si sunt convins ca te poate ajuta.
Cristian Margarit are 100% dreptate… tu esti doar exceptia de la regula… deocamdata.. sper sa ajungi la greutatea dorita si sa nu mai cresti in greutate vreodata.. eu am fost mereu plinuta, mama m-a dus la endocrinologi de cand aveam 14 ani… mi-au dat pastile, am slabit… dupa ce nu le-am mai luat am pus la loc plus 3-4-5 kg.. de fiecare data cand am tinut o dieta asta s-a intamplat… asa am ajuns la 23 de ani la greutatea de 115 kg si nu mai tin nici o cura de slabire acum, mi-e frica sa nu dau 5 kg jos si sa iau 10 inapoi in 2 luni… si crede-ma ca nu sunt o nesimtita, ma ingras in ideea ca nu mananc fast food si fara sa beau sucuri…. in iulie am sa fac operatia Gastric Sleeve care am vazut ca are rezultate excelente.. asta este unica mea speranta, din pacate eu am genele tatalui meu, care a murit obez
Dar ai vrea sa revii la normal fara operatie? Ai 7 luni… pana atunci ai putea sa-ti schimbi parerea, poate nu ai avut combinatia potrivita.
Ok, probabil ca sunt exceptii, poate ca sunt revoltat inutil si ai dreptate, in realitate obezii nu vor sa ajunga fit, si asta e trist.
Oricum, uite aici o lista cu exceptii : http://forum.bodybuilding.com/showthread.php?t=108359701
Nu fac reclama altor site-uri, sunt numai cateva exemple pentru oamenii ce vor sa faca din categoria exceptiilor de care vorbesti.
Si probabil exemplele astea sunt si de un real ajutor moral si dau un boost de motivare obezilor ce vor sa faca parte din lista exceptiilor.
Da, mai bine ti-ai concentra energia in zone unde ai nevoie de ea, ca sa nu te trezesti peste cativa ani inapoi la 120kg, ca 80% din cei care „au slabit”.
„Numai cateva exemple” dintr-o tara unde fitness-ul e o religie si exista mijloacele(inclusiv financiare) sunt departe de ce se intampla „la noi”.
Ok, in nici un caz nu am vrut sa te atac pe tine, am vrut doar sa atrag atentia asupra faptului ca articolul nu are cel mai potrivit ton. Mea culpa asupra studiului activitatilor tale si imi cer scuze pentru asta. Ce mi-a atras mie atentia este faptul ca ai spus asa : „Cauzele probabile ale obezitatii sunt la intersectia intre genetic, psihic, alimentatie, mod de viata” si mai apoi ai enumerat metodele de abordare, care sunt toate corecte – tu fiind specialist in asta e normal sa le cunosti. Chestia ce m-a deranjat pe mine a fost morala, si probabil ca imi dau seama de propriile defecte si nu imi e rusine de lucrul asta ca sunt plin de ele, si asta cu greutatea e unul major – de cand ma stiu sunt gras. Asadar spuneam de morala unde tu spui „In opinia mea, cand se ajunge la zeci de kilograme “in plus” este deja prea tarziu, prea costisitor si prea putin probabil sa obtinem rezultate, mai ales ca dorinta obezilor de a slabi e manifestata cu precadere la nivel declarativ, ei actionand in sens contrar, la vedere sau pe ascuns.”
Deci, eu vreau sa te contrazic aici si sa am parerea mea pe care doresc sa ti-o impartasesc : cand se ajunge la zeci de kilograme in plus trebuie sa facem ceva in privinta asta, si putem modifica unul din cei trei parametri de care vorbeai tu la intersesctie, pentru ca la al patrulea – la factorul genetic nu avem cum umbla, deci recurgem la psihic, alimentatie si mod de viata. Si prin modificarea acestora putem ajunge la o greutate normala sau ideala si chiar la performante.
Scuze daca tonul meu a fost unul de repros, nu asta voiam sa reiasa.
Din moment ce imi permit sa cred ca am o experienta si cunostinte ceva mai mari decat tine, imi permit sa cred si ca parerea ta este bazata pe prea putine informatii, deci nu ai cu ce sa ma contrazici.
Folosesti termeni generali de tip „trebuie sa facem ceva”… pentru tine poti sa faci ce consideri, eu ma refeream la activitatea mea si concluzii in urma unor ani in domeniu. Daca tu slabesti(repet, asta nu e vreo performanta ci doar o reparatie si normalizare) bravo tie, te-ai mantuit, felicitari. Totusi, esti o exceptie de la regula.
Morala este data de realitate. Uita-te in jur si accepta aceasta realitate. Iti va fi mai usor chiar si sa slabesti.
Nu-i asa ca ai fost slab toata viata ta ? Articolul mi se pare interesant insa concluzia este oarecum dezamagitoare. E ca si cand ai spune : daca nu aveti noroc de parinti constienti de gena obezitatii o sa muriti si nu puteti face nimic in legatura cu asta ca sunteti obezi fara nici o sansa. Cam asa suna cel putin in urechile mele. Mai mult eincurajari nu ar strica la adresa oamenilor supraponderali. Si ca sa intelegi de ce o iau personal : nu am avut parte de parinti foarte grijulii in privinat reigmului meu alimentar, am diabet de la 21 de ani ai am avut cel mai mult in viata mea 125 de kg, mult pentru 1.80 m. Acum am 98 si sunt in scadere cu ajutorul salii si a oamenilor ce ma sustin desi acestia sunt putini pentru ca majoritatea sunt ca tine : „obezii nu au nici o sansa !” Slabiciuni ai si tu si orice persoana, pentru ca asta ne face sa fim oameni, insa tu si alte manifestari la nivel declarativ fata de obezii cu mai putine sanse genetice ca tine, si nu numai.
Recordul meu de greutate a fost de 104kg si probabil ca daca as fi continuat sa imi bat joc de mine as fi ajuns mult mai sus. S-a intamplat in primul an de facultate. Deci am predispozitie la ingrasare si nivelul meu de mentinere este de sub 1800kcal pe zi. Ca adolescent am mancat paine, margarina, parizer prajit(nu stiam atunci ce inseamna hranire sanatoasa).
Pe de alta parte am ajutat si ajut oameni sa slabeasca, recordul fiind de peste 70kg slabite de catre o persoana. Am scris foarte multe articole cu „incurajari” si de vreo 10 ani tot fac educatie spre nutritie si viata sanatoasa”.
Iata de ce, inainte sa iti dai cu parerea este bine sa cercetezi putin ce face sau ce a facut un om.
De asemenea, daca imi pui cuvinte in gura(ex. „obezii nu au nici o sansa”) inseamna ca nu ai argumente ci doar scrii aici ca sa ma ataci pe mine, pentru ca iti dai seama de propriile defecte. Eu am spus ca obezii(citeste si definitia obezitatii) au sanse mici, lucru demonstrat de realitate, statistic. Daca tu slabesti e foarte bine pentru tine, insa asta nu este vreun merit ci este doar o revenire la normal. Ce faci tu nu este vreo mare realizare ci doar o reparatie a unor stricaciuni.